Posted on

Despre parfum, de la petala de iasomie

producători de parfum

Industria de parfumuri, a cosmeticelor în general, oferă mult spațiu de desfășurare a tuturor celor care doresc să facă afaceri, să trăiască din ea, să se folosească de aceste produse. Poți fi un producător de parfumuri, poți fi un distribuitor sau vânzător en-detail sau poți fi doar beneficiar. Ah, mai există o categorie de beneficiari: cei care sunt chibiți, care stau pe margine și vorbesc despre un parfum sau altul, care-și dau cu părerea sau care fac reclame. (Cum ar fi autorul acestor rânduri, dacă-i este permisă o autoironie ușoară!)

Acei așa-ziși chibiți, orice nume ar avea ei, că sunt agenți de marketing, bloggeri sau pur și simplu teoreticieni ai mirosului, sunt însă oameni indispensabili. Fără ei nu s-ar mai mișca nimic, n-ar mai exista niciun  vânzător de parfum, niciun magazin online și nicio parfumerie. Ca să nu mai zicem că nici vedetele de la Hollywood nu și-ar mai pune pielea la bătaie să fie testere ambulante.

Bun, să lăsăm gluma la o parte și să vedem cam cum se mișcă industria asta frumos mirositoare.

Floarea care dă prețul parfumului

Florile de iasomie sunt ingredientul principal pentru o mare parte din parfumurile bune din lume. Există câteva țări mari producătoare de uleiuri esențiale de parfum, materia de bază pentru prelucrările ulterioare, amintim Egiptul, Marocul, India sau China.

Și totuși, cele mai scumpe parfumuri din lume se fabrică în Europa Occidentală. Uleiul esențial produs la Grasse este de 20-30 de ori mai scump decât cel similar din țările amintite. De ce!? Veți înțelege citind textul în continuare. La fel cum, pe cale de consecință, veți realiza de ce există și parfumuri bune la prețuri mai mici. Cum este cel de la Jfenzi, care nu folosește ulei esențial din Franța.

Dar întotdeauna suntem tentați să cheltuim mai mult pe nume, pe firmă, pe locul de proveniență, uitând că un parfum bun se poate cumpăra la un preț mai mic și este în același timp original. Este de discutat dacă o iasomie culeasă pe Coasta de Azur este mai bine mirositoare decât una din câmpiile Indiei.

Cum se miroase bogăția

Probabil că orașul Grasse (Franța) este unul dintre cei mai mari beneficiari ai producției și a comerțului cu parfum. Ziarele și publicațiile online, acelea care par cât decât serioase în ceea ce privește veridicitatea informațiilor, spun că anual orașul câștigă peste 600 de milioane de euro. Cei care se pricep afirmă că florile de aici au și un miros ce în altă parte nu l-ar putea obține. Totul se datorează climei constante și umidității acestui orășel de la câțiva kilometri de Mediterana.

Orașul de aproximativ 50.000 de locuitori se află pe Coasta de Azur, în apropiere de Cannes și Nisa. Și are titlul de capitala mondială a parfumurilor.

Marea avere a orașului sunt culturile de iasomie. De ce iasomia? Pentru că din ea se produce memorabilul parfum Chanel nr. 5. Revenim la acest parfum, considerat cel mai celebru din toate timpurile, pentru a vă sugera o mică parte din efortul de a-l produce.

parfum barbati si femei
Distilerie pentru uleiuri esențiale de parfum din Grasse

Culegătorii de flori

Afacerile legate de parfumuri de la Grasse este, în multe cazuri, sunt transmise din generație în generație. Așa cum este a familiei Mul, de exemplu. Joseph Mul este continuatorul unei tradiții de 70 de ani a familiei sale, el fiind reprezentantul celei de-a cincea generații care produce esența de parfum destinată pentru Chanel nr. 5. Ne este greu să credem că doar familia Mul este furnizorul de uleiuri esențiale Casei Chanel. Dar este una dintre puținele care dezvăluie informații.

Pentru familia Mul iasomia este esența vieții. Din producția, recoltarea și valorificarea acestei flori se perpetuează bunăstarea. În lunile de recoltat iasomia, sezon care durează cam de prin iulie și până la sfârșitul lui octombrie, Joseph Mul și aproximativ 70 de culegători ies pe câmp la recoltat iasomia. Dacă-i socotim pe toți cei implicați în culegerea și valorificarea florilor de iasomie, se ajunge la un număr de aproximativ 90 de oameni. La munca de culegere și producție participă în gemeral membrii de familie sau oameni de încredere.

De ce se preferă peroanele care au un grad de rudenie semnificativ!? Unul dintre motive ar fi tocmai păstrarea secretului, altul ar fi legat de încredere și probabil că mai sunt.

Într-un interviu din Le Parisien despre producția de parfumuri din iasomie, Joseph Mul spunea că procesul nu poate fi mecanizat. Mai mult, micuțele și gingașele flori albe se culeg de dimineață, devreme, când parfumul lor este proaspăt. Informația este în contradicție cu ce se spune în alte reviste, precum că iasomia se culege seara când are un parfum foarte puternic. De unde deducem că există o multitudine de secrete de producție a unui parfum. Și, probabil, fiecare dorește să inducă în eroare pentru aderuta concurența.

Un parfum nepieritor

La o cantitate de parfum de 30 de ml se folosesc 1000 de flori de iasomie. Joseph Mul spunea că un muncitor culege puțin peste 8.000 de flori într-o oră, adică aproximativ jumătate de kilogram. În același timp, pentru un kilogram de esență de parfum este nevoie de 350 kilograme de petale brute de flori. Această cantitate are valoarea aproximativă cuprinsă între 9.000 și 10.000 de euro.

Imediat după culegerea lor petalele de flori sunt tratate cu un compus de extracție, respectiv de tip hexan. Amânarea tratamentului înseamnă deprecierea mirosului. Ei bine, printr-un proces de încălzire și răcire rezultă un fel de ceară de culoare caramel. Din acest baton de consistență solidă se va fabrica mai târziu parfumul Chanel nr. 5.

Așadar, familia Mul este producătorul materiei prime de bază. Batonul de ceară este trimis la producător. Un fapt inedit povestit de Joseph este acela că atunci când se trimite ceara cu mijloacele de transport, nu se spune niciodată șoferului ce transportă de fapt. Motivul secretului pare a fi siguranța, dar noi credem că este mai mult o legendă.

Marea problemă a producătorilor de materie primă pentru parfum este însă o ciupercă parazit care atacă baza tulpinei. Ori, tocmai din acest motiv se cultivă cu 20% mai mult decât se preconizează a se culege. Este o măsură de siguranță împotriva unei situații care, ne asigură dl. Mul, nu s-a întâmplat niciodată. Nu a fost pierdută nicio recoltă până acum.

Descoperiți și alte parfumuri. Jfenzi, de exemplu

Spuneam în articolul „Despre un armean și Coco Chanel și un pic de Jfenzi” că împotriva celui mai seducător parfum au fost și sunt deja câțiva mari rebeli. Parfumieri sau oameni cu preocupări în industria parfumului. Unul dintre aceștia fiind Francis Kurkdijan, despre care povesteam în textul citat.

Parfumierii rebeli, ca persoane, nu sunt doar ei o amenințare pentru Chanel nr. 5, ci și standardele impuse de Asociația Internațională a Parfumurilor (IFRA). De exemplu, acum câțiva ani (2009) IFRA a impus o limită maximă de 0,7 % esență naturală de iasomie într-un parfum. Aceasta pentru a nu leza persoanele care pot fi alergice.

Joseph Mul a spus că produsele lui și cele pe care le sprijină nu sunt afectate. Mai mult, se bucură că va dovedi că nu este sfârșitul pentru parfumul Chanel nr 5, așa cum, spune dumnealui, preziceau unii parfumieri. Referirea era către Octavian Sever Coifan, un parfumier din Paris. (Care din întâmplare este timișorean și pe care intenționăm să-l abordăm într-unul din articolele noastre viitoare.)

Așadar Parfumul Chanel nr. 5 nu pare a avea sfârșitul prea aproape. La fel cum, pentru cei care vor dori ceva bun și la un preț surprinzător există parfumuri Jfenzi. Încercați-le!